Pe lacul îngheţat, pe urmele voievodului Vlad: rezervaţia naturală Snagov şi misterul lui Dracula

Lacul Snagov este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiței. Este situat la o distanță de 25–30 km de București și are o suprafață de 5,75 km²,adâncimea maximă de 9 m.

Situat la 25-30km distanță față de București, cu o suprafață de cca. 600ha și o lungime de 16km, Lacul Snagov este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiței. Datorită adâncimii sale maxime de 9 metri, este cel mai adânc lac din Câmpia Română.

Intră aici pentru a fi la curent cu noile oferte de excursii de o zi pentru elevi! Cu noi, distracția e în toi!

Forma lacului este alungită și foarte sinuoasă, cu multe golfuri. În zona din aval se află insula care găzduiește mânăstirea Snagov. Biodiversitatea zonei conține circa 4200 de specii de fauna si floră, din care circa 120 de specii sunt protejate prin lege, iar 42 reprezintă chiar specii din lista roșie.

Fauna piscicolă, care atrage numeroși pescari amatori, se remarcă prin existența a 16 specii de pești: oblete, roșioară, bălos, plătică, crap, caracudă, caras, lin, două specii de guvizi, țipar, biban, biban-soare, știucă, șalău, somn. Pescuitul sportiv este permis pe lacul Snagov numai în afara ariei protejate (la o distanță minimă de 500 metri în amonte și în aval față de aceasta).

 

Vezi și atracțiile culturale pe care merită să le vizitezi în România.

 

Mănăstirea Snagov este un important monument istoric și de artă feudală din Țara Românească, care se găsește pe insula situată în partea nordică a lacului Snagov, din apropierea localității Snagov. Mănăstirea este probabil una din ctitoriile domniei târzii a lui Mircea cel Bătrân, fiind prima dată atestată documentar în 1408. A fost refăcută de mai multe ori de alți domnitorii, printre care se pot menționa Vlad Țepeș și Mircea Ciobanul.

Mănăstirea a fost în timpul îndelungatei sale istorii active un important centru monahic dar și de cultură, întrucât domnitorul Constantin Brâncoveanu a înființat aici una din tipografiile sale de cea mai bună calitate. Printre alții, tipografia l-a avut în fruntea sa pe cărturarul Antim Ivireanul, care a tipărit, pentru prima dată cu litere mobile, primele cărți în limba română cu caractere latine. Astfel, întâia carte cu litere latine a epocii limbii române moderne a fost „Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena”. Printre altele, Mănăstirea Snagov a adăpostit valori materiale și culturale deosebite, funcționând simultan ca muzeu și bancă. Mănăstirea a adăpostit pentru perioade îndelungate de timp unul din centrele de batere al monedei din Valahia, fiind firesc denumită popular și "bănie". Deloc surprinzător, unii domnitori au folosit așezarea sa strategică nu numai ca loc de refugiu și ascunziș, dar și ca loc de temniță și supliciu.

Se pare că mănăstirea ar fi devenit faimoasă după presupusa înmormântare a lui Vlad Țepeș în incinta acesteia. Conform legendei, după moartea lui Vlad Țepeș, survenită în urma bătăliei cu turcii din 1476, care îi susținuseră pe Dănești în obținerea tronului Valahiei, călugării mânăstirii i-ar fi găsit și ascuns trupul domnitorului, respectiv l-ar fi înmormântat creștinește după "limpezirea apelor". Înmormântarea s-ar fi petrecut pe ascuns și fără nici un fast din cauza noului domnitor instalat de turci, care era din familia Dăneștilor.

Ipoteza a fost desigur cercetată, dar adevărul nu poate fi încă stabilit cu precizie. Mormântul găsit în pranaosul uneia dintre biserici, care avea piatra funerară de acoperire îndepărtată, conținea în sicriul său putrezit osemintele unui bărbat îmbrăcat în straie scumpe.

Istoricii însă infirmă ipoteza Snagovului și afirmă cu probe cocludente că mormântul său ar putea fi mai degrabă la ctitoria sa de la Comana. Falsa legătură dintre Țepeș și Snagov nu are nici un temei, în opinia reputatului medievist Constantin Rezachevici.