Peștera Ialomiței din Munții Bucegi

Peştera Ialomiţei, cea mai vizitată peşteră din Munţii, reprezintă un punct de mare interes pentru turismul judeţului Dâmboviţa. La izvoarele Ialomiţei se nevoiau sihaştrii încă din secolul XV, însă mănăstirea Ialomiţei a fost ridicată în secolul al XV-lea, chiar la intrarea în Peştera Ialomiţei.

Te invităm să descoperi taberele pentru elevi marca Soca Tour. Petrecem timp cu folos învățând să comunicăm între noi și să ne descoperim, acestea fiind lucruri importante în societatea în care trăim. Click aici!

Peştera Ialomiţei se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, în localitatea Moroeni, judeţul Dâmboviţa, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomiţa, la o altitudine de 1.530 m.

  • Cât de lungă e cea mai vizitată peşteră din Bucegi ?

Se desfăşoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 metri, dincare 400 metri sunt accesibili turiştilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porţiune de încă 80 metri, cu galerii şi săli. Diferenţa de nivel este de 60 metri. Este străbătută de un pârâu şi are o desfăşurare mixtă, prezentând atât galerii cât şi săli. 

  • Cine a ctitorit Mănăstirea Ialomiţei, aflată la intrarea în peşteră ?

Gura peşterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găseşte la 18 metri deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peşteră se află Mănăstirea Ialomiţei, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Ţării Româneşti, Mihnea cel Rău.

  • Mănăstirea a ars de 3 ori  

Se bănuieşte că schitul lui Mihnea Vodă cel Rău va fi fost ars şi înălţat din nou în mai multe rânduri, fiind construit din bârne de brad, îmbrăcat de sus până jos în site frumos cioplite. 1818, schitul a ars complet, iar în 1819, s-a ridicat un schit nou, mai aproape de gura grotei cu circa 10 metri. În, anul 1940, schitul a ars din nou, fiind refăcut între anii 1940-1942, de ieromonahul Mihail Bădilă. În anul 1961, pe 20 aprilie, a izbucnit un incendiu la chiliile de la gură Peşterii, schitul a ars definitiv, nerefacandu-se până în anul 1993.

  • Cum este alcătuită Peştera Ialomiţei?    

Prima sală a peşterii poartă numele de Mihnea Vodă, având 115 metri lungime, 15 mtri lăţime şi înălţimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peşterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă şi se varsă mult mai jos, în Ialomiţa. Urmează galeria numită Pasaj cu lungimea de 20 etri şi lăţimea între 1-8 metri, în timp ce înălţimea variază între 1,5-2 metri. Sălile Decebal (în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) şi Sf. Maria sunt legate între ele, şi au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 metri şi înălţime între 2-10 metri. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari şi umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peşteră o reprezintă Sala Urşilor. Aceasta este lipsită de apă şi are un sol bolovănos.  Sala Urşilor sau Sala Mare are 72 metri lungime, 35 metri lăţime şi 25 metri înălţime.    Alte săli: Sala Hades. Din Sala Urşilor se deschide o galerie de 2 metri  înălţime denumită Fundul Peşterii, care, mai de mult, conţinea numeroşi stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peşterii. Peştera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt aşezate în aşa fel încât dau impresia unui altar de biserică.

  • Ultima casă a ursului cavernelor  

La descoperirea Sălii Urşilor au fost găsite numeroase oseminte şi chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor, "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafaţă, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urşilor cavernelor.

  • Mister: Fecioare zănatice cu ochii sclipind de puteri magice  

Călugării din Mănăstire le-ar fi povestit unor credincioşi vedeniile care li s-au arătat de-a lungul anilor în interiorul grotelor.  “Într-o seară, intrând în împărăţia umbrelor din peştera îngropată sub munte, văzui cum zidurile prinseseră viaţă şi se alergau prin hăul pământului, ascunzând coridoare ce sclipeau ademenindu-mă precum fata morgana, pierzându-se apoi în oglinzi paralele ce mă ameţeau cu jocul lor de lumini şi umbre. Fecioare zănatice cu ochii sclipind de puteri magice dansau jocul ielelor înfăşurate în văluri transparente şi cu clopoţei la picioare, apoi m-au cuprins în vartejul horei lor nebune şi urcându-mă într-o trăsura cu cai de foc, m-au purtat pe deasupra munţilor, peste piscuri semeţe şi stânci singuratice, râsul lor şi cântecul fermecat răsunându-mi în urechi timp îndelungat, precum o vrajă nepământeană…”, scrie muntii-bucegi.ro.

  • "Piatra Altarului"

In adancul pesterii la aproximativ 200 metri se afla o piatra, numita "Piatra Altarului", unde dupa traditie sihastrii savarseau cele sfinte. Constructia din lemn de la intrarea in Pestera Ialomitei a ars in 1818 fiind reconstruita de preotul Gheorghe Ion Baltag si ieromonahul Gherontie din Petrosita. In jurul ei se aflau mai multe chilii in care se nevoiau cuviosii calugari.      Sursa: crestinortodox.ro

  • Sihastrul, prieten cu urşii  

În prima jumătate a secolului XIX s-a nevoit în Peştera Mică a Ialomicioarei un sihastru, căruia nu i se cunoateste numele şi nici locul unde s-a săvârşit, împreună cu urs, fiind singurul caz cunoscut în monahismul românesc când un sihastru se nevoieşte şi este slujit de animale sălbatice.

Cum ajungeti la Pestera Ialomiţei  

Cu trenul: Gara Buşteni – telecabina Buşteni – Babele – telecabina Peştera.

Cu maşina:   Bucureşti – Sinaia (DN 71 spre Târgovişte) – Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Bolboci – Diana – Padina – Peştera Ialomiţei.   


Sursa: adev.ro

Cuvinte cheie: pestera ialomitei | muntii bucegi | legende pestera ialomitei | cea mai lunga pestera