4 Dovezi despre latinitatea poporului român
- „Dacă Roma ar fi opus aici o rezistență armată, năvălitorii ar fi distrus populația romană, trecând peste ea ca un ciclon peste un dig prea slab, măturând tot ce i se opunea în cale … Pe întinderea mare a provinciei lăsate in nordul fluviului în stăpânirea năvălitorilor, aceștia aveau loc să se răspândească în toate direcțiile; ei nu mai puteau izbi cu atâta putere, precum valurile mării se pierd pe o întinsă plajă nisipoasă.” – Sextil Puscariu
- „Întocmai ca trunchiul unui copac lovit de topor, din blocul romanității orientale, sub șocul invaziei slave, au sărit așchii de romanitate, care și-au păstrat identitatea etnico-lingvistică, în pofida slavizării populației romanice de la sud de Dunăre.” – Sextil Puscariu
- Atâta de strânsă a fost legătura între om și pământ, chiar în condițiile atât de vitrege ale popoarelor, încât în limba română – singura din limbile latine – termenul care desemnează organizarea politico militara – țara – derivă din lat. Terra, in timp ce în franceză, italiană, spaniolă derivă din latinescul Pagus (sat). Obștea sătească a fost cel mai important element al continuității etnice și teritoriale –> de aici apare și ideea de obiceiul pământului, un ansamblu de norme în cadrul confederatiilor de obști în perioada medievală. – acad. Ioan Aurel Pop
- „Suntem balcanici prin conduită, aspirăm spre Occident, de la care am luat o poleială, și am fost loviți și îngenunchiați de cei veniti din stepă (de la migratorii turanici la sovietici). Prin origine și limbă, românii se revendică Apusului, iar prin confesiune sunt parte a Răsăritului.” – Ioan Aurel Pop
3 „Recenzii” ale călătărilor străini prin țara noastră. Un „TripAdvisor” al vremurilor de odinioară
- Ioan de Sultanieh, în jurul anului 1400, redacta un tratat de geografie universală, în care spunea: „ei se fălesc că sunt romani și lucrul se vădește în limba lor, căci ei vorbesc ca romanii.”
- Nicolae de Modrusa, colaborator ar Papei Pius al II-lea, observa în jurul anului 1470 că „și românii (valahii) folosesc două feluri de limbi, anume slavona, care e limba bisericii și a culturii, și alta populară, care este latina (neolatina), vorbită din leagăn și pe care nu au parasit-o deloc; și când se întâlnesc cu necunoscuți cu care incearcă să intre în vorbă, îi intreabă dacă nu știu să vorbească romana.” Acest Nicolae de Modrusa l-a cunoscut pe Vlad Țepes în 1463 la curtea lui Matei Corvin.
- Antonio Bonfini: „Dacă va socoti cineva bine năvălirile necontenite ale sarmaților și goților, apoi revărsările hunilor și gepizilor, ale germanilor si longobarzilor, cum nu se va minuna că s-a păstrat până acum între daci și geți urmele limbii latine? Românii s-au luptat în așa fel încât par a se fi războit mai mult pentru păstrarea limbii decât pentru viață.”
Te aflii la un click distanță de ofertele taberelor de vară pentru elevi!
Ți-a plăcut acest articol? Te invităm să dai click aici pentru a citi și „Cum să ținem pasul cu vremea… Cum să ne descoperim vocația…”
Articol realizat de Iulian Soca
__________________________________________
Bibliografie și alte surse:
„Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne deprindem de televizor”, Virgiliu Gheorghe, 2013
„Efectele televiziunii asupra minții umane și despre creșterea copiilor în ziua de azi”, Virgiliu Gheorghe, 2008
„O istorie sinceră a poporului român”, Florin Constantiniu, 2011
„Identitatea românească”, acad. prof. Ioan-Aurel Pop, 2016
„Geneza medievală a națiunilor moderne”, acad. prof. Ioan-Aurel Pop
„Transilvania, starea noastră de veghe”, acad. prof. Ioan-Aurel Pop, 2017
„Călători străini despre Țările Române”, sursa Internet
„Europa explicată tinerilor”, Jacque Le Goff, Editura Cartier Verde
„Cuvânt împreuna despre rostirea românească”, Constantin Noica, Editura Eminescu
„Ești ceea ce trăiești. Câteva date recente din neuroștiințe și experiențele duhovnicești ale Filocaliei”, diac. Adrian Sorin Mihalache, 2017
„Părinți contemporani din Sfântul Munte Athos”, Cabas George
„Probleme vieții”, Sf. Ioan Gura de Aur, tradusă de Cristian Spătărelu şi Daniela Filioreanu
Conferințe – Înregistrări Youtube: Virgiliu Gheorghe, acad. prof. Ioan-Aurel Pop, diac. Adrian Sorin Mihalache, neurochirurg Alexandru Vlad Ciurea, Doru Octavian Dumitru, diverse documentare.