Cetatea Râşnov- o destinaţie ce nu trebuie ratată

Cetatea Râşnov este situată pe drumul Braşov-Rucăr-Câmpulung şi este una dintre cele mai bine păstrate cetăţi ţărăneşti din Transilvania (click aici dacă te gândești să iei parte la o excursie pe acest tărâm). Cetatea Râşnov s-a numit "Cetate Ţărănească” deoarece principala ocupaţie a constructorilor era agricultura. Cetăţile ţărăneşti au făcut parte dintr-un sistem de apărare al localităţilor transilvănene expuse invaziilor.

Râşnovul este menţionat documentar pentru prima dată în anul 1331, iar în Evul Mediu şi în Epoca modernă se numară printre cele 12 sate ce formau districtul Braşov pomenit în documente la 1377. Dezvoltarea Râşnovului în secolului al XIII-lea a suferit o grea lovitură iîn urma invaziei tătarilor din anul 1241 când ţara Bârsei a fost pustiită. Pentru a se apăra împotriva invaziilor viitoare şi împotriva încălcarilor nobililor feudali, locuitorii Râşnovului au ridicat pe vârful unui deal din apropiere această cetate de refugiu şi apărare. Un aspect important dat de aşezarea Râşnovului, este acela că armatele care invadau Transilvania prin pasul Bran, întalneau în calea lor Râşnovul, prima cetate pe acest drum în Ţara Bârsei. Singura şansă de supravieţuire a locuitorilor din zonă, inclusiv din Cristian, Ghimbav, era refugierea în cetatea Râşnov.

Amplasarea oraşului Râşnov pe drumul comercial ce leagă Transilvania de ţara Românească i-a asigurat o dezvoltare economică timpurie. Aşezarea a fost în primul rând un centru comercial de tranzit încă din 1427, cu drept de târg saptamanal acordat de regele Sigismund de Luxemburg şi care şi-a păstrat importanţa vecinătăţii Braşovului, cel mai mare centru comercial din sudul Transilvaniei în relaţiile cu sud-estul Europei.

Cetatea Râşnov are un stil arhitectonic simplu, apropiat de construcţia caselor obişnuite, adaptat cerinţelor de fortificare, aerul medieval păstrându-se şi acum după 500 de ani de existenţă. În interiorul cetăţii turiştii pot vizita muzeul de artă feudal în care sunt expuse armuri , arme, galerii, mobilier de epocă, porturi specifice secolului dar şi câteva obiecte mai neobişnuite pentru timpul nostru, dar comune în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, cum ar fi: o mască de tortură şi un jug pentru transportarea prizonierilor. Îţi poţi încerca deasemenea priceperea în tirul cu arcul sau pe una din ţintele din hârtie. Se pot cumpăra numeroase suveniruri , bijuterii din pietre semi-preţioase, obiecte de artă sau cărţi cu referire la istoria şi tradiţiile locului.

Legenda fântânii

Lipsa apei ducea la limitarea posibilităţii de rezistenţă pe timp îndelungat, de aceea, în 1625 s-a luat decizia săpării unei fântâni în stânca pe care este ridicată cetatea. Fântâna din cetate, adâncă de 146 de metri, a fost sapată între 1625-1640, în acest ultim an ridicându-se în cetate şi o bisericuţă.

Despre această fântâna exista şi o legendă asemanatoare cu cea de la Castelul Corvinilor (pentru detalii despre taberele din Hunedoara, click aici) şi anume, că în timpul unui asediu, locuitorii au pus doi prizonieri turci să sape o fântâna în mijlocul cetăţii pentru a fi lăsati să plece. Prizonierii au săpat fântâna timp de 17 ani, timp în care au scris versete din Coran pe pereţii acesteia. De fapt, ea a fost amenajată de meşteri saşi tocmiţi de primăria Râşnovului. Fântâna a fost utilizată până în anul 1850, când din cauza ruperii roţii a fost abandonată. Fântâna asigură traiul populaţiei din cetate pe termen lung, conferind un grad sporit de siguranţă deoarece nu mai trebuia deschisa poarta pentru alimentarea cu apă a populaţiei.

 

Sursa: http://www.romanianmonasteries.org

Cuvinte cheie: cetatea rasnov | excursie Transilvania | tabere din hunedoara | castelul corvinilor | legenda fantanii din cetate