Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”

Dacă încă stai pe gânduri și nu știi ce atracții culturale să mai vizitezi în România, noi îți venim în ajutor. Click aici!

Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”, o adevărată comoară etnografică reprezentând autenticitatea satului românesc din secolele XVII – XX. Aici sunt prezentate publicului locuinţe, monumente, artefacte provenind din diferite zone ale ţării, care ilustrează modul de viaţă de zi cu zi din lumea satului românesc al acelor vremuri.

Muzeul satului, o oază de linişte şi farmec, cuprinde ansamblul elementelor vieţii şi obiceiurilor din mediul rural, cu prezentarea tuturor elementelor care au ajutat la satisfacerea nevoilor zilnice ale gospodarilor, cu o însemnătate majoră în istoria României, având în vedere că până în secolul XX, o mare parte din populaţia României trăia la sat. Muzeul este o „călătorie peste timp”, o pledoarie pentru autenticitatea culturii şi civilizaţiei săteşti din România, a modului de viaţă tradiţional, a simţului artistic şi a spiritului inventiv al ţăranului român, dar, în egală măsură, este unul din cele mai active şi fascinante centre de cercetare, restaurare şi conservare a patrimoniului cultural naţional.

Tocmai de aceea, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” este cea mai vizitată atracţie turistică din Bucureşti şi a treia din ţară, după Castelele Peleş şi Bran.

Pentru a realiza acest proiect, profesorul Dimitrie Gusti a lucrat cu un grup de specialişti ai Şcolii Sociologice din Bucureşti care au coordonat cercetările monografice timp de 10 ani (1925 – 1935): Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop, Mac Constantinescu (Mihai Filip), Traian Herseni. Aceste cercetări au avut loc într-un număr mare de sate româneşti, între care Runcu din jud. Gorj, Drăguş din jud. Braşov, Fundu Moldovei din jud. Suceava, Nereju din jud. Vrancea, Dragomireşti din jud. Maramureş, sau  Ruşeţu din jud. Buzău.

Ești elev și vrei să ni te alături într-o excursie de neuitat în care să descoperi locuri legendare? Click aici pentru a vedea despre ce e vorba!

La 10 mai 1936 a avut loc inaugurarea oficială a Muzeului Satului Românesc, în prezenţa regelui Carol al II-lea, iar inaugurarea pentru publicul larg s-a realizat la 17 mai 1936, dată consemnată în arhive pentru naşterea acestui obiectiv al patrimoniului tradiţional românesc.

În anul 1937 a avut loc inaugurarea şantierului pentru construirea Palatului Elisabeta, în imediata vecinătate a muzeului, după un proiect realizat încă din anul 1930, de către arhitectul Duiliu Marcu, pentru Regina Elisabeta a Greciei, născută Principesă a României, prima fiică a Regelui Ferdinand I al României şi a Reginei Maria, soră a Regelui Carol al II-lea al României.

La muzeu, pentru a întregi autenticitatea obiectivelor prezentate, periodic, familii de ţărani chiar locuiau în gospodăriile din muzeu, inclusiv cu păsările şi animalele pe care le aveau în locurile de origine.

Singurul inconvenient îl reprezenta faptul că, prin aducerea familiilor de ţărani să trăiască aici, degradarea obiectivelor era evidentă, iar la acea vreme nu erau puse la punct metode corespunzătoare de conservare şi restaurare a obiectelor de patrimoniu.

În anul 1940, edilii Bucureştiului au hotărât ca în unele gospodarii din muzeu să fie găzduite permanent familii de refugiaţi bucovineni şi basarabeni, ducând la o şi mai accelerată degradare a gospodăriilor, aceştia locuind aici până în anul 1948.

După Revoluţia din decembrie 1989, Muzeul Satului îşi recapătă individualitatea, prin separarea de muzeul cu care fuzionase, actualul Muzeu al Ţăranului Român, fiind realizat un program sistematic de priorităţi legate atât de dezvoltarea patrimoniului şi acoperirea unor segmente tematice nereprezentate în expoziţia permanentă în aer liber şi în colecţii cât şi de o nouă orientare şi fundamentare a cercetării.

Trebuie însă amintite şi două evenimente grave care s-au întâmplat aici după Revoluţie, şi anume incendii catastrofale, primul dintre ele, în sectorul „Transilvania”, la 5 septembrie 1997, respectiv cel din 20 februarie 2002, în zonele Moldova şi Dobrogea, care au adus distrugeri importante patrimoniului de aici.

În România există mai multe muzee ale satului, alături de Muzeul din Bucureşti, cu reprezentativitate naţională, şi de Muzeul Transilvaniei, importante fiind şi Muzeul Satului Bănăţean, înfiinţat la 20 august 1971, la Timişoara, Muzeul Satului Bucovinean, înfiinţat la Suceava în 1968, Muzeul Satului Vâlcean de la Burdujeni, înfiinţat în 1974, Muzeul Satului Maramureşean, înfiinţat în decembrie 1971, la Sighetu Marmaţiei şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului), cu reprezentativitate naţională, care se întinde pe o suprafaţă de 96 ha şi care a fost înfiinţat în anul 1963.

 

Sursa: radioromaniacultural.ro/