Turismul în Republica Moldova 
La 26 de ani de la adoptarea Declaratiei de Suveranitate, pe data de 23 iunie 1990, Republica Moldova a reusit sa evolueze de la cea mai neexplorata tara din Europa, la o destinatie interesanta si complexa, iar in aceste doua decenii a construit un brand turistic original, prin care a obtinut o binemeritata vizibilitate internationala.
Oferta turistica a Moldovei a debutat ca o oferta de nisa, prin componentele mixte de turism oenologic&gastronomic, rural&cultural, de sport&aventura. Primele piete cucerite de moldoveni au fost cele centrale si vest-europene: Germania, Marea Britanie, Franta, Italia si Polonia. Romanii si rusii au apelat la dictonul latinesc “grabeste-te incet” si au (re)descoperit ospitalitatea de peste Prut la aproape un deceniu distanta. Si inca o exploreaza…
Vă invităm să pătrundeți în lumea moldovenească! Vă vom prezenta o serie de tipuri de turism care pot fi practicate, cât și câteva exemple de obiective unde vă îndemnăm să ajungeți!
Ecoturism
Rezervația peisagistică Trebujeni. Rezervația peisagistică Trebujeni este formată din defilee, stîncile și peșterile aflate în ele, canioanele Răututlui și afluenților lui Ivancea și Drăghinici între satele Furceni și Trebujeni cu o suprafață de circa 500 de ha. Albia Răutului aici întretaie un șir de stînci calcaroase de origine sarmațiană, formînd maluri abrupte, vaduri, cascade. O mare parte a cestui landșaft ocupă masivele de pădure Furceni (189 ha) și Trebujeni (497 ha), formate din gorunete monodominante. Pe pietre crește șoaldina, iar în fisurile petrelor - acul pămîntului, spinarea lupului, feriguța de stîncă, etc.
Rezervația Valea Adîncă. Din totalul de 19 rezervații peisagistice și naturale ale regiunii Nistrului de Mijloc, un interes deosebit reprezintă rezervația Valea Adîncă, care include trei defilee cu maluri înalte de pînă la 180 m și prăpăstioase (unul dintre care abundent împădurit, se dechide spre Nistru chiar în centrul satului Rașcov), stînci ciudate străpunse de grote și peșteri greu accesibile pentru vizitatori. Vegetația silvică (cu specii de stejari, frasini, arțati, tei), cu un covor ierbos în care se întîlnesc specii rare (drobișorul, siminocul, clopoței, garofițe) s-a păstrat destul de bine. În locuri prăpăstioase, pe stînci se dezvoltă se dezvoltă vegetația pietrofită. Văile (fundurile) defileelor sînt uscate, deaoerece apele izvoarelor se pierd în golurile carstice.
Turism vitivinicol
Vinăria „Mileştii Mici”
Crama de la Mileştii Mici a intrat în 2007 în Cartea Recordurilor, după ce a fost validată ca fiind cea mai lungă din lume şi cu cea mai mare capacitate de depozitare. La ora actuală, reprezintă un oraş vinicol subteran cu o lungime totală a galeriilor de peste 200 kilometri, cu străzi ce poartă numele vinurilor renumite şi de-a lungul cărora sunt amplasate budane de stejar şi cisterne cu o capacitate totală de 65 de milioane de litri, cu cascade subterane, săli de degustare şi cişmele. În Colecţia de aur a Combinatului de Vinuri „Mileştii Mici” se păstrează circa două milioane de butelii de vinuri alese. Mai puteţi vizita „Moşia lui Maniuc Bei” şi depozitele de vin „Mileştii Mici”.
Vinăria Cricova
Cele mai mari beciuri din lume se găsesc în Moldova, la doar câţiva kilometri spre nord de Chişinău, în localitatea Cricova. Aici se întinde în subteran un adevărat oraş al vinificatorilor, cu străzi, săli de degustare, depozite etc. Lungimea totală a galeriilor de la Cricova depăşeşte 60 km în subteran. În liniştea subsolurilor de aici, 30 milioane de litri de vin îşi capătă calităţile sale preţioase şi incomparabile. Pe străzile subterane „Cabernet”, „Feteasca”, „Pinot” se pot deplasa autobuze cu turişti, însoţiţi de ghizi experimentaţi. Vinoteca Cricova dispune de cea mai bogată colecţie pe întreg spaţiul ex-sovietic. În Cricova sunt produse vinuri spumante, respectându-se cu stricteţe tehnologia clasică franceză. Astfel, Cricova a devenit o veritabilă carte de vizită a Moldovei.
Turism cultural
Muzeul Naţional de Artă din Moldova. Muzeul Naţional de Artă din Moldova, amplasat în centrul oraşului Chişinău, este singura instituţie de acest profil din Republica Moldova. Muzeul are în gestiune trei edificii reprezentative, monumente de arhitectură de la cumpăna sec. XIX-XX. Casa Vladimir Herţa, construită în 1906, reprezintă o mostră de barocco vienez, cu numeroase ornamente modelate pe faţada principală. Este unul dintre cele mai frumoase edificii istorice din Chişinău, având un farmec deosebit, graţie decoraţiei somptuoase. Un bogat veşmânt decorativ în relief este plasat în partea superioară a faţadei principale, încununate cu cupole de diverse forme. Printre autorii proiectului imobilului se remarcă arhitectul austriac Heinrich Lonski, care a mai realizat în Chişinău şi clădirea Adunării Nobilimii. Casa Kligman, cel de-al doilea edificiu, construit în anul 1897, a aparţinut avocatului Moisei Kligman şi se caracterizează prin stilul neoclasicist în care predomină linia şi rigoarea. Se crede că arhitectul proiectului acestui edificiu a fost Mihail Cecheruli-Cuş. Din anul 1989, întreaga activitate expoziţională şi administrativă a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei se desfăşoară în sediul Natalia Dadiani. Construit în 1900-1901, după un proiect al arhitectului Alexandru Bernardazzi şi specific stilului neoclasicist cu elemente gotice, acest edificiu rămâne un model al arhitecturii civile de la sfârşitul sec. XIX- începutul sec. XX. Clădirea, construită la iniţiativa principesei Natalia Dadiani şi finanţată de aceasta, a găzduit un gimnaziu de fete, care a purtat numele principesei până în 1940. Actualmente, patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei numără peste 39 000 de opere şi reflectă dezvoltarea artelor plastice din sec. XV-XXI.
Cetatea Tighina este cea mai puternică dintre cetățile medievale ale Moldovei, este menționată sub această denumire pentru prima dată în gramota domnitorului Alexandru cel Bun în 1408. La origine cetatea are un punct fortificat al romanilor, după care a fost reconstruită de genovezi și apoi ridicată la rang mare de cetate de apărare în sec. XVI de către Ștefan cel Mare.
Ca și cetatea Sorocii, această fortăreață a fost zidită în piatră pe timpul lui Petru Rareș, conform unui plan patrulater cu turnuri rotunde și dreptunghiulare. Fiind cucerită în 1538 de către sultanul turc Soliman Magnificul, este reconstruită după proiectul arhitectului Sinan, devenind reședință turcească, numită Bender (din turcă - ”port”). În 1705 - 1707 suprafața cetății este lărgită și modernizată sub supravegherea turcilor de către domnitorul Moldovei Antioh Cantemir.
Cetatea Tighina se constituie într-un ansamblu arhitectonic cu plan în formă de patrulater neregulat, înconjurat de ziduri late, cu grosimea de 2,3 - 3 m și înalte, din piatră de calcar și cărămidă, avînd 10 bastioane pentru artilerie la colțuri și 11 turnuri și 6 porți, fiind înconjurată de un șanț de piatră. După ultima luptă din cadrul războaielor ruso-turcești, în 1806 cetatea a intrat în posesia autorităților militare imperiale rusești, acestea devenind stăpîne ”legitime” aici în 1812, după ocuparea Basarabiei. Din 1944 în cetate se instaurează unitățile militare sovietice, devenite din 1991 de ocupație, ale Federației Ruse, care au rămas aici pînă în prezent.
Cetatea Soroca
Cetatea Soroca este unicul monument al epocii medievale din spaţiul pruto-nistrean, care s-a păstrat aproape integral. Este construită din piatră şi situată pe cursul de mijloc al Nistrului, unde existau patru vaduri: Otaci, Soroca, Vadu Raşcov şi Rîbniţa. A apărut pe locul unei factorii genoveze, o străveche colonie cu numele „Olihonia”, menţionată şi în cunoscuta lucrare a lui D. Cantemir „Descrierea Moldovei”. Construită la 1499 din porunca lui Ştefan сel Mare din lemn şi pămînt, reconstruită de Petru Rareş în timpul celei de-a doua domnii, de meşteri din Transilvania, care cunoşteau rînduiala cetăţilor mediteraniene. Are analogie, în unele elemente de fortificaţie şi apărare cu Castelul del Monte (Italia), şi cu cele de la Queenborough, Walmer şi Deal din comitatul Kent, Anglia.
Muzeul „Casa Bunicii”
Pe malul rîului Prut, în s. Bisericani, com. Cuhneşti, r-nul Glodeni a fost inaugurat muzeul „Casa Bunicii”. Ideea în sine nu este inedită. Şi la Predeal, pe Valea Prahovei găsiţi un muzeu cu acelaşi nume. Mai mult, în s. Palanca, r-nul Călăraşi puteţi vizita muzeul „Casa Părintească".
Gazdă a muzeului „Casa Bunicii” este dna Nina Ceban, care realizînd această idee i-a adus un omagiu mamei sale, Natalia Ceban, rămasă văduvă de război cu patru copii…
Muzeul este situat într-o casă tradiţională de ţară cu o tindă şi trei odăi, una dintre care este Casa mare. Muzeul îşi propune repunerea în valoare a tradiţiilor, obiceiurilor şi îndeletnicirilor bunicilor şi străbunicilor noastre, cum ar fi torsul şi ţesutul lînii, confecţionarea diverselor obiecte, pe care noi astăzi le numim de artizanat.
Îmbinînd perfect tradiţiile muzeale de prezentare a obiectelor, cu cele ale turismului rural de plasare în cadrul vieţii satului, muzeul oferă vizitatorilor bucate tradiţionale, plimbări cu căruţa trasă de doi cai, vizitarea stînii din apropiere ş.a.
Turism religios
Mănăstirea Căpriana
Într-o zonă pitorească de codru, în centrul Moldovei, se găseşte una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost ctitorită de diferiţi domnitori, printre care şi Ştefan cel Mare, şi timp îndelungat a servit drept reşedinţă a mitropolitului Moldovei. Fiind închisă şi devastată în anii postbelici, ea se redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curând un simbol al renaşterii naţionale. La Căpriana a existat şi cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Moldova, cu preţioase daruri domneşti. Tot aici mai puteţi vizita bisericile „Adormirea Maicii Domnului” (1545), „Sfântul Nicolae” (1840), „Sfântul Gheorghe” (1903); rezervaţia peisagistică „Căpriana-Scoreni”; stejarul lui Ştefan cel Mare; cea mai veche rezervaţie din Moldova – „Codri”; mănăstirea Răciula; fabrica de vin „Cojuşna”.
Mănăstirea Saharna
La Estul Republicii, pe malul drept al râului Nistru, este situată mănăstirea „Sfânta Treime” de la Saharna, considerată, pe bună dreptate, printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se găsesc unicele în republică moaşte ale Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din stânci – amprenta lăsată, potrivit unei legende, de Maica Domnului. Pe stînciile din satul Saharna, se întind nişte peisaje de excepţie: defileul stîncos şi împădurit al râuleţului Saharna (16 km lungime) ce saltă peste 30 de praguri şi cascade. Tot aici se găseşte o staţiune arheologică importantă, cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII î.e.n.) şi o cetate de promotoriu geto-dacică (sec. IV-III î.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova.
Mănăstirea Hîncu
Mănăstirea Hîncu este una dintre cele mai bine amenajate şi vizitate mănăstiri din Moldova. Lăcaşul a fost înfiinţat în anul 1678 şi a fost iniţial un schit pentru femei. Pe parcursul sec. XVIII, schitul a fost ruinat şi distrus de tătari şi, în cele din urmă, complet pustiit. Însă, în sec. XIX, la insistenţa familiei Hîncu, schitul a fost restaurat şi transformat în mănăstire, unde s-au stabilit cu traiul călugări. În acelaşi timp au fost construite ambele biserici monastice din piatră – biserica Adormirii Maicii Domnului, biserica Sfintei Paraschiva şi încăperi auxiliare. Pe timpurile sovietice, pe teritoriul mănăstirii activa sanatoriul Ministerului Sănătăţii. În preajma mănăstirii se găsesc mai multe izvoare bogate în apă, unul dintre ele având o mineralizare sporită.
Sursa: moldova.md, trendshrb
