Soarta bisericilor din perioada comunistă- Mănăstirea Văcăreşti

A fost odată ca niciodată o mănăstire frumoasă cum nu s-a mai văzut până atunci în creştinătatea ortodoxă răsăriteană. Aceasta purta numele de Mănăstirea Văcăreşti şi îşi începea istoria în anul 1716. După moartea lui Constantin Brâncoveanu şi a urmaşului său Ştefan Cantacuzino, cele două principate, Moldova şi Ţara Românească, au intrat sub stăpânirea domnitorilor fanarioţi. Primul a fost Nicolae Mavrocordat. Numit la tron în Ţara Românească, el a început în 1716 ctitoria ansamblului Mănăstirii Văcăreşti, pe Dealul Văcăreşti, acoperit odinioară cu podgorii.

Citește și... Oferte Tabere și Excursii 2020

Ansamblu Mănăstirii Văcăreşti cuprindea şi un palat domnesc, o tipografie, o şcoală grecească şi una dintre cele mai bogate biblioteci de la acea vreme, conţinând multe dintre cărţile şi manuscrisele valoroase acumulate de Nicolae Mavrocordat în tipul domniilor din Moldova şi Ţara Românească. Aşadar, Mănăstii Văcăreşti îi fusese iniţial destinat să devină un puternic centru cultural al Ţării Româneşti şi al întregii regiuni. Însă vremurile şi conducătorii oraşului aveau să-i decidă, treptat, o altă soartă. Astfel, în secolul XIX, Mănăstirea a fost transformată în închisoare şi sub acest chip şi nume va fi cunoscută de mulţi până la sfârşit. Aşa era obiceiul în acele timpuri: în cazuri deosebite, mănăstirile serveau drept închisori pentru condamnaţii politic. În Regulamentul Organic din anul 1831 se prevedea pentru întâia oară construirea unor clădiri speciale de detenţie, însă, din lipsa banilor, acest lucru nu s-a realizat imediat. Aşa că, la 1848, au fost închişi între zidurile şi frescele mănăstirii revoluţionari precum Ion Heliade-Rădulescu, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Gheorghe Magheru şi I.C. Brătianu. În 1864, odată cu secularizarea averilor mănăstireşti şi cu răscoalele ţărăneşti, mănăstirea a fost transformată oficial în închisoare.  Între 1973 şi 1974 s-a decis evacuarea închisorii şi începerea unor lucrări de restaurare, planul fiind ca vechea mănăstire să fie transformată într-un Muzeu de arhitectură şi artă tradiţională.

Cutremurul din 1977 a produs noi avarii ansamblului, însă nicio daună ireparabilă. Cu toate acestea, evenimentul i-a oferit lui Nicolae Ceauşescu pretextul de a demola Mănăstirea Văcăreşti, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte zone vechi din Bucureşti bogate în istorie şi cultură. Iniţial, în locul fostei închisori, Ceauşescu dorea să ridice un Palat de Justiţie, apoi o sală polivalentă cu o capacitate de 12.000 de locuri, pentru ca în final, în 1988, să se toarne fundamentul pentru ceea ce urma să devină Consiliul Naţional al Democraţiei Muncitoreşti.

Discuţii despre reconstrucţia Mănăstirii Văcăreşti au existat după 1989, însă planurile au fost abandonate din motive economice. Între 2007 şi 2008, pe vechiul loc al Mănăstirii şi al Închisorii Văcăreşti, a luat până la urmă fiinţă ceva: s-a ridicat complexul comercial Sun Plaza.

 

Dacă totuși nu ne putem bucura de frumusețea acestui lăcaș de cult, avem la dispoziție Mănăstirea Snagov, un loc liniștit de la marginea Bucureștilor, care nu a fost afectat de perioada comunistă. Click aici pentru detalii.

 

Sursa: www.cartierulberceni.com

Cuvinte cheie: oferte tabere si excursii | tabere si excursii 2020 | manastirea vacaresti | constantin brancoveanu | palat domnesc | complexul comercial sun plaza | manastirea snagov | loc linistit la marginea bucurestilor